Cum RECUNOAȘTE statul valoarea socială și profesională a activităților de voluntariat?
VALOAREA SOCIALĂ a activităților de voluntariat este expresia cetățeniei active, a solidarității și a responsabilității sociale.
VALOAREA PROFESIONALĂ este expresia dezvoltării personale, profesionale, interculturale și lingvistice a persoanelor care desfășoară aceste activități.
Cum SUSȚINE statul dezvoltarea mișcării de voluntariat de la nivel local și național?
MIȘCAREA DE VOLUNTARIAT este constituită din totalitatea actorilor implicați în voluntariat: voluntari, organizații-gazdă, coordonatori de voluntari, comunitatea și beneficiarii persoane fizice.
Mișcarea de voluntariat este caracterizată de independență și diversitate.
Cum SPRIJINĂ statul dezvoltarea voluntariatului prin instituțiile sale?
INSTITUȚIILE PUBLICE prin care statul sprijină voluntariatul sunt cele care desfășoară activități în domenii precum arta și cultura, sportul și recreerea, educația și cercetarea, protecția mediului, sănătatea, asistența socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar și/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială și altele asemenea.
Schimbare prin voluntariat s-a produs în comunitățile locale în cei 8 ani care au trecut de la adoptarea noii Legi a Voluntariatului, dar mișcarea de voluntariat din Romania este încă lipsită de măsuri planificate și finanțate care să implementeze prevederile legale și care să ne ofere, astfel, răspuns la cele trei mari întrebări.
Ne-am dorit să căutăm împreună cu voi răspunsurile și cele mai bune soluții pentru susținerea acestei forme a cetățeniei active și importante resurse de dezvoltare a bunăstării sociale, reprezentată de voluntariat.
Legea există, așadar este necesară elaborarea unei STRATEGII NAȚIONALE, care să fie implementată printr-un PLAN DE ACȚIUNE susținut prin finanțarea unui PROGRAM NAȚIONAL și care să fie urmarită printr-un mecanism de monitorizare și evaluare.
Voluntariatul nu are limită superioară de vârstă, însă am urmărit cu precădere opiniile tinerilor, nu doar pentru că sunt cea mai bună masă critică pentru conturarea modelului pentru generațiile viitoare, dar acestora, printr-o strategie eficientă, le putem crește retenția în voluntariat și după ce devin adulți.
Chestionarul național
iulie 2021 – august 2022
Printr-un amplu set de întrebări am urmărit să realizăm o „radiografie” cât mai detaliată a voluntariatului practicat în România, fie el formal sau informal, local sau în mobilități, organizat exclusiv de ONG-uri, instituții publice sau voluntariat corporatist.
Prin răspunsurile voluntarilor, ale reprezentanților din ONG-uri sau instituții publice care implică voluntari, precum și ale tuturor celorlalți (indiferent dacă s-au implicat de o parte sau de alta în organizarea unor astfel de activități), am dorit să aflăm beneficiile voluntariatului, provocările întâmpinate, precum și care sunt nevoile, resursele și soluțiile existente la nivel local pentru dezvoltarea comunităților.
De asemenea, prin acest chestionar am urmărit să măsurăm gradul de familiarizare cu prevederile Legii Voluntariatului, pentru a putea propune soluții concrete ce vin în sprijinul voluntarilor, al organizațiilor-gazdă, al autorităților publice și, în definitiv, al comunităților.
Chestionarul a fost aplicat la nivel național, eșantionarea ținând cont de distribuirea populației pe județe, pe 4 tipuri de UAT-uri și pe segmente de vârstă.
Dialogul în județe
august 2021 – august 2022
Pe lângă colectarea răspunsurilor prin chestionarul național, am dorit să organizăm sesiuni de DIALOG ONLINE cu reprezentanți din fiecare județ din țară.
Având în vedere convingerea noastră că orice propunere de măsuri la nivel național trebuie să pornească de la firul ierbii, pentru că tot aici va ajunge să fie implementată, am dorit să atribuim comunităților locale rolul de co-autor al Strategiei Naționale, Planului de Acțiune și al Programului Național de Voluntariat.
La aceste discuții am invitat tineri care locuiesc în județele respective, voluntari și reprezentanți ai ONG-urilor și instituțiilor care implică voluntari, precum și reprezentanți ai autorităților publice locale.
Un real sprijin în derularea acestui proiect, l-a constituit Fundația Națională pentru Tineret (FNT), mai ales prin implicarea altor fundații județene pentru tineret din țară, în special în organizarea sesiunilor de dialog (ex.: Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Fundația Județeană pentru Tineret Vâlcea, Fundația Județeană pentru Tineret Olt, Fundația Județeană pentru Tineret Gorj, Fundația Județeană pentru Tineret Alba, Fundația Județeană pentru Tineret Hunedoara). Totodată, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a contribuit semnificativ prin încurajarea reprezentanților organizațiilor sale membre de a se implica activ în sesiunile de dialog.
În fiecare sesiune, fie că a fost organizată online sau offline, timp de câteva ore am facilitat schimbul de perspective ale actorilor implicați în dialog cu privire la voluntariatul local (nevoi, resurse, provocări și soluții), am discutat despre rolul statului în susținerea voluntariatului la nivel local, urmând a contura împreună propuneri pentru Strategia Națională, Planul de Acțiune și Programul Național de Voluntariat.
Ulterior, am realizat Rapoarte locale în care, rezultatele dialogului au fost completate de rezultatele din Chestionarul Național.
Conferința Națională
30 august 2022
Acesta este evenimentul final al proiectului, iar varianta pentru care optăm o reprezintă organizarea sa la Centrul de Tineret al Fundației Naționale pentru Tineret, din București (str. Căderea Bastiliei, nr.11).
Participanții pe care am dorit să-i implicăm la Conferința Națională sunt tineri și reprezentanți ai ONG-urilor de/ pentru tineret din țară și reprezentanți ai autorităților publice locale.
Astfel, în cadrul acestui eveniment, vom prezenta etapele parcurse în proiectul nostru, precum și rezultatele obținute. Totodată, participanții vor avea ocazia să poarte un dialog pe tema propunerilor pentru Strategie, Plan de Acțiune și Program Național de Voluntariat, precum și a pașilor următori. Obiectivul nostru este să coagulăm energiile necesare pentru însușirea de către autoritățile competente a cât mai mult din aceste propuneri realizate într-un amplu proces participativ.
CE URMĂRIM PE VIITOR:
1. Continuarea cercetării și constituirea unui Grup Național de Lucru
Autoritățile publice centrale de resort
Odată încheiat proiectul, vom înainta pachetul nostru de propuneri către autoritățile publice centrale de resort, împreună cu structura CHESTIONARULUI NAȚIONAL, în speranța că vor susține inclusiv continuarea aplicării acestuia, având în vedere că au o capacitate mult mai mare ca a noastră de a colecta date la nivel național.
Apoi, având în vedere că abordarea formulării propunerilor pentru Strategie, Plan și Program este clar una de jos în sus („bottom-up”), rațională, transparentă, consultativă, participativă, pornită de la nevoile și percepțiile beneficiarilor și orientată spre responsabilizarea managementului public privind efectele și rezultatele voluntariatului, pentru a facilita procesul de adoptare a propunerilor venite de la firul ierbii, vom propune autorităților competente organizarea unui Grup Național de Lucru format din experți, reprezentanți ai ONG-urilor naționale care implică voluntari și reprezentanți ai autorităților publice centrale de resort.
Rolul acestor experți trebuie să fie neutru, tehnic, profesional și obiectiv, de a analiza de sus în jos („top-down”) resursele furnizate nu doar în urma proiectului nostru, ci și rezultatele altor proiecte sau analize realizate de sectorul neguvernamental și public, de a identifica nevoile transversale la nivel național și soluțiile pentru acestea și, nu în ultimul rând, de a elabora argumentarea și fundamentarea propunerilor finale pentru cele 3 mari documente.
Reprezentanții sectorului neguvernamental este necesar să vină, în primul rând, de la organizațiile preocupate de voluntariat, de la cele care au elaborat deja propuneri de dezvoltare a acestui domeniu, de la organizații care coordonează voluntari.
Reprezentanții autorităților publice este necesar să fie persoane cunoscătoare ale acestui domeniu și care provin din instituții care au atribuții relevante pentru dezvoltarea voluntariatului și pentru elaborarea și adoptarea respectivului pachet normativ.
2. Realizarea unei ample sesiuni de consultare & dezbatere publică
Autoritățile publice centrale de resort
Odată completată cercetarea națională și încheiată activitatea GNL, va fi necesară conturarea finală a draft-urilor pentru cele 3 mari documente, ce vor intra în proces de transparență decizională. Astfel, acestea vor putea fi analizate de publicul larg care va avea ocazia să trimită observații și propuneri de îmbunătățire, însoțite de explicații care să ajute decidenții să contureze măsuri și mai bune. Ulterior, vom încuraja organizarea unei dezbateri publice, pe baza propunerilor lansate de autorități și a celor primite în consultare.
Strategia Națională a Legii Voluntariatului
- Viziunea privind voluntariatul în România pentru anul 2030, valori și principii
- Obiective generale şi specifice
- Direcții de acțiune
- Impactul scontat
Planul de Acțiune al strategiei naționale
- Direcții de acțiune
- Măsuri
- Indicatori administrativi și de performanță
- Instituții/ structuri responsabile
- Termen/ perioadă
- Buget
Programul Național de Voluntariat
- Context
- Provocări
- Obiectiv
- Mecanisme de promovare și finanțare (la nivel local și național) ale proiectelor pentru implementarea planului de acțiune
- Implementare
- Riscuri
- Publicul țintă
