În cadrul consultării s-a discutat despre rolul statului în susținerea voluntariatului local. Câteva dintre răspunsurile participanților legate de cum susține statul valoarea socială a voluntariatului includ certificatul de voluntariat, contractul și experiența profesională. De asemenea, participanții consideră că deținerea unui certificat de voluntariat nu aduce beneficii reale voluntarului și că acesta și-a pierdut din valoare. Voluntariatul, deși este legiferat, nu prezintă adevărata sa semnificație în esență și nu sunt luate măsuri concrete în sensul promovării acestuia, ci doar declarativ.
În ceea ce privește valoarea profesională a activității de voluntariat, o parte dintre participanți au menționat că statul recunoaște valoarea profesională a activității de voluntariat ca experiență de muncă, dar nu și ca vechime în acest câmp de interes. Voluntariatul nu este suficient încurajat, iar voluntarului nu i se oferă suficientă motivație pentru a continua acest tip de activitate.
Privind modul în care statul susține dezvoltarea mișcării de voluntariat, participanții consideră că nu există suficiente măsuri în acest sens și, totodată, există o lipsă de informare destul de mare în rândul tinerilor, legea voluntariatului și o anumită parte din bugetul local redirecționată către asociații non-profit fiind singurele modalități cunoscute de către participanți.
În etapa de dialog, participanții au sugerat că obiectivul general numărul 1, cel care vizează îmbunătățirea calității vieții și sănătății, poate fi încurajat prin parteneriatul dintre mediul ONG-ist și instituțiile publice și autorități, înființarea de consilii consultative, crearea de aplicații ce susțin voluntariatul, discuții cu autoritățile publice locale și folosirea de resurse locale pentru finanțarea pe diverse domenii.
Concluzia dialogului a fost necesitatea introducerii în curricula școlară a educației civice, a cursurilor despre legislația muncii, dar și a educației despre voluntariat.
(Sibiu și Alba – 03 august 2021)
În cadrul consultării s-a discutat despre rolul statului în susținerea voluntariatului local, iar răspunsul participanților a fost acela că aceștia nu cunosc modul în care voluntariatul este susținut de către stat, iar alții participanți au considerat că acțiunii de voluntariat nu îi este acordat sufiecient support din partea Statului.
În ceea ce privește valoarea profesională a activității de voluntariat o parte de participanți au considerat că această valoare este recunoscută inadecvat, neexistând o dovadă a recunoașterii practice. De altfel, unii participanți au afirmat că practica voluntariatului într-un domeniu în care ești interesat să profesezi, poate fi considerată ca experiență profesională.
La finalul anului 2030, participanții au considerat că voluntariatul va fi o activitate practicată constant de către toată lumea indiferent de vârstă; va fi recunoscută la nivel social atât de comunitate cât și de instituțiile statului: va fi recunoscută ca și resursă uzuală acceptată în munca depusă.
S-a constatat, de altfel, nevoia ca harta voluntariatului să fie actualizată și să existe o secțiune pentru voluntari și compatibilitatea voluntarilor cu organizațiile.
Participanții au considerat necesitatea existenței centrelor de tineret în jurul cărora se creează comunități mult mai active și informate.
Concluzia discuțiilor a fost nevoia creării unei platforme digitale în care participanții să poată pune întrebări în legătură cu voluntariatul, îmbunătățirea resursei umane, acordare de prioritate formării coordonatorilor de voluntari, informarea și educația cu privire la voluntariat în rândul societății civile și instituțiilor și dezvoltarea aptitudinilor participative de la tineri la bătrâni în mediul rural.
(Regiunea Nord-Vest – 10 septembrie 2021)
Ce reprezintă voluntariatul pentru voi? La această întrebare, tinerii au definit voluntariatul folosind cât mai puține cuvinte, dar cu impact pe măsură. În ochii acestora, voluntariatul înseamnă implicare, devotament, chiar familie pentru unii, pace sufletească pentru alții, o responsabilitate, o dorință de a ajuta, pasiune, solidaritate, o motivație și în același timp relaxare, un respect pentru comunitate și un mare ajutor în ceea ce privește dezvoltarea personală și în același timp a unei comunități.
Cum RECUNOAȘTE Statul valoarea socială și profesională a activităților de voluntariat? În legătură cu modurile în care Statul recunoaște valoarea socială și profesională a activităților de voluntariat, părerile tinerilor au fost împărțite, dar în cea mai mare parte acestea transmiteau aceeași idee de insuficiență și dezamăgire. Un procent foarte mic din aceștia consideră că Statul susține și finanțează activitățile de voluntariat, în timp ce ceilalți consideră că statul acceptă voluntariatul, dar finanțările, promovarea și susținerea nu există sau există, dar în funcție de ce profit aduc acele activități. Cât despre valoarea profesională, aceștia susțin că modurile prin care Statul își arată aprecierea (diplome) sunt infime, diplomele fiind un plus la angajare doar în anumite cazuri, iar unele dintre ele fiind chiar nerecunoscute. Cu toate acestea, câțiva dintre respondenți continuă să aspire spre un progres al situației, spunând chiar că se fac demersuri în legătură cu asta.
Cum SUSȚINE Statul dezvoltarea mișcării de voluntariat la nivel local și național? În ceea ce privește susținerea Statului în scopul dezvoltării mișcării de voluntariat la nivel local și național participanții au căzut toți de acord cu faptul că Statul nu susține mișcările de voluntariat la nivel național, dar mai ales la cel local. Aceștia au precizat faptul că mișcările pe care Statul le face sunt făcute doar de fațadă, pentru publicitate și pentru a păstra imaginea, acesta necontribuind la activități. De asemenea, cluburile, fundațiile și asociațiile aleg să se dezvolte prin modalități proprii, cu ajutorul altor asociații sau prin intermediul sponsorilor și partenerilor.
Cum SPRIJINĂ Statul dezvoltarea voluntariatului prin instituțiile sale? În privința modalităților prin care Statul sprijină dezvoltarea voluntariatului prin instituțiile sale, tinerii participanți susțin că instituțiile de stat le facilitează în mare parte accesul la anumite locuri pentru desfășurarea de evenimente, dar după un timp îndelungat de așteptare și compromisuri. Cât despre alt ajutor din partea instituțiilor de stat, tinerii nu au altceva de precizat, decât idei pe care instituțiile ar trebui să le ia în considerare (ajutor financiar, promovare și publicitate și înființarea unui post de lucrător de tineret, care să fie mediator între organizații și instituțiile statului).
Viziunea privind Voluntariatul în România pentru anul 2030 – opiniile și aspirațiile participanților sunt următoarele:
- Asigurarea incluziunii sociale;
- Promovarea și valorificarea voluntariatului, cât și a voluntarului de către Stat;
- Existența unui reprezentant al mișcărilor de voluntariat în fiecare instituție a statului, care să asculte nevoile voluntarilor;
- Punerea la dispoziție a spațiilor libere: case de cultură, spații verzi;
- Implementarea legii privind recunoașterea adeverințelor din partea ONG-urilor și aplicabilitatea lor în instituțiile de stat și cele private;
- Reducerea riscului de abandon social și personal datorită activității voluntare;
- Buget finanțat de stat alocat primăriilor.
Planul de acțiune
- Implementarea unui personal public care să facă legătura directă cu ONG-urile;
- Resurse necesare pentru ajutorul persoanelor defavorizate;
- Buget pentru proiecte, transport, alimente, materiale;
- Accesibilitatea locațiilor de desfășurare a activităților.
Programul Național de Promovare și Susținere a Voluntariatului: Crearea mai multor ONG-uri cu scopuri diverse; Recunoaștere din partea autorităților; Promovarea online; Susținerea meeting-urilor; Implicarea directă a ONG-urilor în unitățile școlare în scop educativ și de susținere; Finanțarea de spații special amenajate.
(Ocnele Mari – 7 august 2022)
În cadrul consultării s-a discutat despre rolul statului în susținerea voluntariatului local. Câteva din răspunsurile participanților legat de cum susține statul valoarea socială a voluntariatului au fost: certificat și constituie un avantaj la momentul angajării și contracte de parteneriat pentru îmbogățirea activității desfășurate în serviciile specifice.
În ceea ce privește valoarea profesională a activității de voluntariat o parte de participanți au considerat că nu există mecanisme specifice sau clare ce ar putea plasa voluntariatul aici.
Din punctul de vedere al participanților, în ceea ce privește modul în care statul susține dezvoltarea mișcării de voluntariat, s-a considerat voluntariatul este susținut de stat prin diferite parteneriate la nivel local, recomandări la nivel mai înalt, colaborarea cu diferite ONG-uri. Persoanele prezente la dialog consideră că Statul sprijină dezvoltarea voluntariatului prin educație, promovarea voluntariatului și informare.
Concluzia dialogului a fost punerea accentului pe centralizarea mișcării de voluntariat exemple de bune practici, un cadru legilslativ mai bine conturat , un plan mai bine definit al stategiei, beneficii culturale și gratuități pentru tineri activi din punct de vedere social.
(Brașov și Mureș – 4 august 2021)
În cadrul consultării s-a discutat despre rolul statului în susținerea voluntariatului local. Câteva din răspunsurile participanților legat de cum susține statul valoarea socială a voluntariatului a fost construcția relațiilor pozitive între cetățeni cu statut, vârstă și educație diferită; promovarea și validarea socială a voluntariatului, prin susținerea actorilor implicați din domeniu și prin facilitarea comunicării dintre aceștia, voluntari și mediul public-privat
De alfel, s-a considerat ca susținere reglementarea legislativă, sprijinirea prin măsuri legislative și financiare a activităților de voluntariat.
În ceea ce privește valoarea profesională a activității de voluntariat o parte de participanți au considerat recunoașterea voluntariatului ca experiență profesională și obligativitatea emiterii de către organizațiile ce lucrează cu voluntari, de suplimente descriptive ale competențelor dobândite în desfășurarea activităților pentru care voluntarii au oferit timp. De alfel, se dorește adoptarea unor măsuri legislative prin care să reglementeze sau să ofere beneficii celor care recunosc activitățile de voluntariat.
Din punctul de vedere al participanților, în ceea ce privește modul în care statul susține dezvoltarea mișcării de voluntariat prin legea voluntariatului, dar din punct de vedere practic nu există o metodologie privind acest aspect.
De altfel, statul susține voluntariatul prin instituțiile sale, punând la dispoziție spații publice, finanțări locale sau naționale, respectiv prin reglementarea la nivel instituțional sau național a recunoașterii competențelor din voluntariat, prin expertiză și facilități.
În concluzie, participanții au considerat că până la finalul anului 2030, voluntariatul va face parte din portofoliul personal al oricărui cetățean, voluntarii și coordonatorii de voluntari vor fi apreciați și premiați, statul să asigure mai multe întâlniri cu reprezentanții ONG-urilor.
(Gorj și Dolj – 20 august 2021)
Cum recunoaște statul valoarea socială a activității de voluntariat? Pe acest subiect unii participanți au susținut că doar prin contractele de voluntariat este recunoscută această activitate, nu și din punct de vedere social. Ceilalți au fost de părere că mai mult la nivel declarativ, adică unii angajatori țin cont dacă o persoană a făcut voluntariat, alții acordă mai puțină importanță contractelor de voluntariat. Alt răspuns pe care l-am primit a fost legat de faptul că recunoașterea ca și experiență este importantă atunci când ești tânăr, dar toți ar trebui să facă voluntariat, nu doar tinerii.
Cum recunoaște statul valoarea profesională a activității de voluntariat? Cei prezenți au fost de părere că mulți nu cunosc legea voluntariatului și ar trebui făcute campanii de promovare a acesteia.
Cum susține statul dezvoltarea mișcării de voluntariat la nivel local si național? Participanții au afirmat că sunt foarte puține primării care își redirecționează o parte din buget pentru activitatea ong-urilor care activează pe raza localității respective.
Cum sprijină statul dezvoltarea voluntariatului prin instituțiile sale? Ar trebui prin publicitatea contractelor de voluntariat. Unii elevi care au facut voluntariat în liceu au spus ca i-au facilitat mai departe , când au mers la facultate, accesul către anumite tipuri de activități pentru că ei au o oarecare ,,experiență”. De ce nu sunt ong-uri la nivel local? O foarte bună perioadă de timp au existat onguri mult mai mari cu experiență și care au beneficiat de foarte mult sprijin, e foarte greu ca tu să încerci să creezi o asociație și să atragi fonduri pentru că te gândești ce șanse am eu. Sunt prea puține organizații nonguvernamentale care își desfășoară activitatea in județul Teleorman. De ce nu sunt onguri la nivel local? Au existat niște coloși in onguri, si e greu ca tu sa incerci sa creezi o asociatia si sa atragi fonduri pt ca te gandesti ce sanse am eu. Ai nevoie de ban ca sa faci diverse activitati. Organizatiile mari au beneficiat de foarte mult sprijin, datorita tradiției, experienței, cunostiințelor.
Participanții au fost de părere că până la finalul anului 2030 voluntariatul va fi mai activ, deoarece pentru voluntari reprezintă o resursă prin care pot să își dezvolte comunitățile.
În etapa de dialog, participanții au indicat că pentru obiectivul general numărul 1, care vizează îmbunătățirea calității vieții și a sănătății, motivarea persoanele spre alegerea unui stil de viață sănătos prin sport și nutriție. Au mai adus în discuție și faptul că e necesară introducerea educației sexuale în școli. Pentru următorul obiectiv, prevenirea și gestionarea efectelor dezastrelor, membrii au fost de părere că e necesară realizarea unor campanii privind normele și regulile care trebuie respectate în calitate de pietoni, bicicliști. Legat de obiectivul cu numărul 3, care se referă la dezvoltarea sustenabilă, aici participanții au fost de părere că ar trebui mers pe direcția de ecologizare. Pentru următorul obiectiv, care vizează asigurarea incluziunii sociale (lupta împotriva excluderii sociale și a discriminării), participanții au considerat că e utilă realizarea unor campanii în școli și licee pentru a preveni traficul de persoane, violența domestică. Au mai sugerat că: ar trebui avut în cadrul direcției organizațiilor proiecte de ajutorare a persoanelor vârstnice.Pentru ultimul obiectiv, cei prezenți au considerat că este nevoie de o finanțare pentru proiectele de voluntariat, pentru a le oferi și voluntarilor ceva în schimb și a le da un imbold pentru a se implica și mai mult. Alte propuneri pe care le-au sugerat au fost: existența unor parteneriate între organizații, promovarea activității unei organizații, crearea unui centru de tineret pentru voluntari.
La finalul dialogului online, participanții au descoperit etapele ulterioare ale proiectului și au fost invitați să completeze chestionarul național și să invite și alte persoane la dialogurile în județe.
(Ialomița și Teleorman – 6 august 2021)
În prima parte a dialogului s-a discutat despre rolul statului în susținerea mișcării de voluntariat la nivel local. Câteva dintre răspunsurile participanților la întrebarea cum recunoaște statul valoarea socială au fost că e considerat ca experiență dacă e realizat în domeniul studiilor absolvite, iar pentru tineri reprezintă un avantaj atunci când se angajează. În ceea ce privește valoarea profesională aceștia au răspuns că nu știu care e implicarea statului, iar legat de modul în care statul susține dezvoltarea activității de voluntariat participanții au mărturisit că nu cunosc răspunsul pentru această întrebare. În final pentru modul în care statul sprijină dezvoltarea activităților de voluntariat prin instituțiile sale, aceștia susțin că sunt deschiși și primesc anunțuri
În cea de-a doua parte a dialogului s-a realizat o sesiune de dezbateri și formulare de propuneri pentru Strategia Națională a Legii Voluntariatului, Planul de acțiune și Programul Național de Promovare și Susținere a Voluntariatului. Participanții au spus că principala provocare ce împiedică dezvoltarea voluntariatului este faptul că nu există suficiente proiecte și oportunități pentru a dezvolta aceste activități de voluntariat, iar până la finalul anului 2030 voluntariatul va fi acceptat, susținut și recunoscut de către stat, dar și de către cetățeni.
Incluziunea socială, formarea profesională, ajutoarele materiale și financiare sunt obiectivele pe care le-au propus pentru a putea combate sărăcia.
Alte lucruri pe care participanții le-au sugerat au fost legate de ajutorarea voluntarilor atunci când au și ei nevoie, să aibă o reducere sau să fie transportul asigurat pentru aceștia.
(Regiunea Sud-Est – 27 septembrie 2021)
În cadrul consultării s-a discutat despre rolul statului în susținerea voluntariatului local. Câteva din răspunsurile participanților legat de cum susține statului valoarea socială a voluntariatului sunt că nu este recunoscută pe cât ar trebui.În ceea ce privește valoarea profesională a activității de voluntariat aceștia consideră că statul nu prea recunoaște această valoare profesională. Atunci când au fost întrebați cum susține statul dezvoltarea mișcării de voluntariat la nivel local și național, aceștia susțin că au rămas dezamăgiți, ei își doresc ca voluntariatul să fie luat mai în serios și poate alocate sume din buget. Ultima întrebare a fost cum anume sprijină statul dezvoltarea voluntariatului prin instituțiile sale iar concluzia a fost că statul are o parte mică în ceea ce înseamnă dezvoltarea activităților de voluntariat, majoritatea dezvoltatorilor sunt ONG-urile.
Ulterior s-a realizat o sesiune de dialog, dezbatere și formulare de propuneri comune pentru Strategia Națională a Legii Voluntariatului, Planul de acțiune și Programul Național de Promovare și Susținere a Voluntariatului. Participanții au spus că ar trebui ca până la finalul anului 2030, statul să se ocupe mai mult de voluntariat și să îi ajute cu resurse financiare pe voluntari, tinerii vor fi informați și încurajați să facă voluntariat, digitalizarea și învățarea treptată a populației.
În ceea ce privește obiectivele generale, membrii la dialog au prezentat nevoia unei educații pentru a informa copiii cu privire la atribuțiile statului. Când a venit vorba de metode de reducere a sărăciei aceștia consideră că realizarea unor proiecte prin care să dobândească cunoștințe în zonele defavorizate ar fi o soluție, dar și resursele (mâncare, cazare).
La obiectivul îmbunătățirea calității și a sănătății s-a adus în discuție realizarea unor lecții de prim ajutor atât pentru elevi, cât și pentru preșcolari.
La finalul dialogului online participanții au descoperit etapele ulterioare ale proiectului și au fost invitați să completeze chestionarul național și să invite și alte persoane la dialogurile în județe.
(Regiunea Nord-Vest – 28 septembrie 2021)
Cum RECUNOAȘTE Statul valoarea socială și profesională a activităților de voluntariat?
O părere din partea participanților este că statul recunoaște valoarea socială prin acordarea de diplome și contracte de voluntariat. Altă opinie este că nu se cunoaște măsura in care statul recunoaște valoarea socială a voluntariatului și depinde de fiecare autoritate publică și companie privată în parte.
Cum SUSȚINE Statul dezvoltarea mișcării de voluntariat la nivel local și național?
Un răspuns din partea participanților este că statul nu susține în mod direct dezvoltarea mișcării de voluntariat, ci în România, voluntariatul evoluează în zona privată (a ONG-urilor) ca un răspuns la neimplicarea statului.
S-au regăsit totuși și moduri în care voluntariatul este susținut de stat prin: acordarea de finanțări către ONG-uri, resurse logistice, spații date în folosință și încheiarea de acorduri de colaborare intre ONG-uri si instituții publice (ex. Unități de învățământ). Ca exemple de moduri în care statul s-au putea implica mai mult ar fi prin eforturi de a promova voluntariatul în școli, de a acorda finanțări, colaborări între autorități publice, primării și mediul non-guvernamental, promovarea inițiativelor de voluntariat și alocarea unor resurse logistice utile în cadrul activităților de voluntariat.
Cum SPRIJINĂ Statul dezvoltarea voluntariatului prin instituțiile sale?
Nu se cunoaște în mare măsură în ce instituții ale statului poți să desfășori practica de voluntariat și se consideră că ar trebui mult mai bine promovate aceste lucruri în rândul studenților. De asemenea este nevoie de asigurarea materialelor necesare de către insitutuții (prin încheirea acordurilor de colaborare) iar faptul că instituțiile publice se alătură unei inițiative, sporește încrederea populației în respectivul proiect.
Viziunea privind Voluntariatul în România pentru anul 2030
La finalul anului 2030, voluntariatul:
- Va fi mai bine finanțat;
- Va fi recunoscut prin metode mai formalizate (cunoașterea legii și prevederilor din lege- contract de voluntariat, certificat și raport de activitate și modul în care acestea trebuie să fie realizate);
- Va fi mai bine promovat și mai bine înțeles;
- Va fi mai bine structurat și accesibil pentru mai multă lume;
- Va fi accesibil și inclusiv (indiferent de gen, statut socio-economic, clasă sau abilități
- Nu o să fie exploatativ (voluntari care lucrează mai mult decăt era prevăzut în contract, care fac eforturi susținute și nu le sunt recunoscute meritele);
- Va fi utilizat în scopul ajutorului în folosul comunității și nu pentru a nu încheia contracte de muncă și a folosi voluntarii în scopul câștigării unor profituri);
- Va fi promovat în sistemul de învățământ și universitar, cu o gamă largă de opțiuni și interese pentru elevi și studenți, fiind comunicat rolul voluntariatul într-un mod profesionist și informativ;
- Va fi mai divers (ca participanți, domenii, acțiuni) și se bazează pe colaborări și comunicare;
- Va fi recunoscut și din punct legistlativ (documentele necesare pentru fiecare voluntar care mai apoi pot fi recunoscute în cariera profesională)
Planul de acțiune
Obiectiv general 6:
- Oferire de oportunități de dezvoltare personală și profesională (pe mai multe domenii specifice);
- Abordarea temelor sociale în cartiere defavorizate și acțiuni comunitare;
- Formarea/ susținerea simțului civic al societății civile;
- Adresarea crizei climatice în acțiuni de voluntariat.
Programul Național de Promovare și Susținere a Voluntariatului
Promovare:
- Promovare și educarea în școli despre voluntariat, dar și în medii defavorizate pentru a da o rampă de lansare în câmpul muncii;
- Centre de tineri, adulți, vârstnici unde se poate realiza voluntariat;
- Crearea unui ghid al voluntarului la nivel național pentru ONGuri/ institutii care găzduiesc voluntari;
- Ușor de găsit apelurile de înscriere la acțiuni de voluntariat;
- Diseminarea informațiilor legate de rezultatele organizațiilor-gazdă (testimoniale din parte voluntarilor, rapoarte, bază de date locală/ națională) la nivel public& accesibil și pentru alți posibili voluntari interesați;
- Promovarea realizată de primăriile locale. Prin prisma unei platforme nationale unde primăriile și ong-urile să poată promova diverse acțiuni de voluntariat;
Susținere:
- Fonduri, spații, promovare din partea statului și pentru domeniul social;
- O instituție care să verifice demersul voluntariatului la nivel local sub forma unui centru de voluntariat.
- Acordarea de buget tip bani de buzunar pentru acțiunea de voluntariat;
- Bază de date națională de oportunități de voluntariat;
- Crearea unei baze de date la nivel național pentru facilitarea și gasirea de oportunități dar și pentru a facilita recunoașterea oficială;
- Buget alocat anual pentru voluntariat ( atât pentru evenimente, cât și pentru o remunerație simbolică- de tip decont pentru transport pentru localitățile din apropiere);
- Promovarea colaborării cu instituții locale dar și între organizații de voluntariat;
- Finanțarea proiectelor și să fie mai cunoscute inițiativele;
- Buget național dedicat voluntaritului care să conțină cei 3,5% pe impozitul pe venit.
(București – 17 august 2022)
Cum vedeți voi voluntariatul? Principalele răspunsuri ale tinerilor au fost legate de faptul că ei văd voluntariatul ca un stil de viață, voluntariatul este atunci când un grup de oameni face benevol ceva pentru un alt grup de oameni din comunitate, un mod de ajutorare reciprocă și un mod de a face un bine care îți aduce implicit și ție satisfacție.
Câți dintre voi ați făcut voluntariat și ați primit contracte de voluntariat? Din cei 30 de tineri, marea majoritate au spus că au fost implicați în acțiuni de voluntariat, fie în cadrul unor organizații, instituții sau punctual pentru niște evenimente. Însă cu toate acesteamajoritatea nu a primit contracte de voluntariat și nu își cunosc drepturile și obligațiile ca și voluntari.
Ce experiențe ați avut voi ca și voluntari? Unii participanți au menționat despre lipsa unei coordonări și organizări potrivite ceea ce i-au descurajat să mai participe la acțiuni de voluntariat. Alți participanți au menționat că în cadrul unor organizații a lipsit cu desăvârșire recunoștința pentru munca și efortul depus din partea voluntarilor.
Cum RECUNOAȘTE Statul valoarea socială a activităților de voluntariat? Marea majoritate dintre respondenți au precizat că nu știu sau că lipsește în general recunoașterea statului a valorii sociale a voluntariatului, însă uneori se întâmplă rar acest lucru prin publicitate. Alții consideră că recunoașterea statului se intampla prin diplome sau printr-un avantaj la CV in momentul angajării.
Cum RECUNOAȘTE Statul valoarea profesională a activităților de voluntariat? Prin diverse diplome și adeverințe care reprezintă un plus la angajare și ar trebui și prin contractele de voluntariat dar care nu se dau întotdeauna. o face decat intr o masura mică, nepunandu se accentul pe asta. Cineva consideră că Statul nu recunoaște acest lucru, se ia o diploma si cam atat nu conteaza asa de mult cand intri la facultate sau cand te angajezi.
Cum SUSȚINE Statul dezvoltarea mișcării de voluntariat la nivel local și național? O parte dintre respondenți consideră că statul nu susține prea mult dezvoltarea voluntariatului, statul ar trebui sa contribuie la actiunile de voluntariat cu venituri, resurse financiare, mai multe legi prin care voluntarii sa nu fie tratati rău. Responsabili de dezvoltarea voluntariatului sunt institutiile publice (ex. Primărie), liceele și școlile și anumite comunități create de oameni care își doresc să facă o schimbare. Statul ar putea susține voluntariatul prin mai multe finanțări, asociațile și acțiunile cartitabile.
O parte dintre tineri mărturisesc să la ei în oraș, nu se pune accentul pe voluntariat mai deloc rar auzindu se de voluntariat si nici macar la scoala nu este promovat și nu se vorbeste despre asta. Tinerii consideră că universitatile din romania nu apreciaza foarte mult voluntariatul asa ca ei nu au pus accentul pe aceasta așa cum se face în alțe țări europene.
Cum SPRIJINĂ Statul dezvoltarea voluntariatului prin instituțiile sale? Tinerii consideră să statul nu prea sprijină voluntariatul prin instituțiile sale sau nu cunosc cum se întâmplă acest lucru. Alte răspunsuri sunt legate de faptul că voluntariatul e sprijinit prin diferite campaniii, se asigura spațiul de lucru în cadrul instituțiilor și un exemplu de institutie unde se face voluntariat este smurdul.
Viziunea pentru anul 2030 Prin voluntariat tinerii consideră că își dezvoltă abilitățile ce îi pot ajuta la viitorul loc de muncă și este nevoie de găsirea unor coordonatori cu experință în domeniu pentru buna desfășurare a lucrurilor. Tinerii consideră că își folosesc timpul și experiențele anterioare pentru dezvoltarea voluntariatului în România pentru anul 2030. Voluntariatul ar trebui să se concentreze pe orice domeniu, dar în special pe sănătate.
Ca resurse au identificat: organizații, primăria, liceele, oamenii din comunitate, oamenii din comunitate.
Nevoi locale: Toată lumea poate contribui câte puțin la refacerea mediului înconjurător.
Obiectiv: Reabilitarea mediului înconjurător și crearea unui loc mai bun pentru noi.
Obiectivul reducerea sărăciei: Contruirea de case pentru oamenii fără adăpost.
Ca termen este o perioadă nedeterminată pentru că lumea re nevoie de îngrijire constantă.
Impactul Nu o să fie unul direct, dar o să se observe pe viitor deoarece tinerii își doresc în număr cât mai mare să facă voluntariatul o obișnuință de zi cu zi.
Pentru 2030 tinerii din cadrul consultării își doresc promovarea pe social media a acțiunilor de voluntariat astfel încât voluntarii să afle de acestea și de asemenea sunt apreciate momentele de interacțiune din cadrul școlii cu reprezentanți din cadrul unor institutii/organizații care explică în ce constă acțiunea respectivă de voluntariat.
Ca și piedici regăsim lipsa condițiilor în ceea ce privește nevoile principale ale voluntarilor, mentalitatea oamenilor care consideră că voluntariatul nu este important și lipsa de informare acestora.
Planul de acțiune
Scopuri:
- realizarea unei campanii de promovare a voluntariatului
- promovarea voluntariatului;
- creșterea numărului de voluntar în următorii ani;
- introducerea voluntariatului în școli/licee/ mai multe companii;
- cunoașterea drepturilor;
- o platformă special pentru voluntariat, unde doritorii pot găsi toate informațiile necesare.( vor fi implicate minim două firme IT pentru crearea platformei și contactarea responsabililor) Inițierea acestei platforme despre toate voluntariatele din țară unde se pot găsi toate informațiile necesare convingerii potențialilor voluntari;
- prezentarea voluntariatului în școli;
- ONG-uri și instituții care oferă voluntariat în număr cât mai mare;
- voluntariate de tip ESC.
- reforma voluntariatului
Atingerea obiectivelor:
- un număr cât mai mare de parteneriate;
- colaborarea cu multe ONG-uri;
- căutarea sponsorilor;
- promovarea masivă în cât mai multe moduri.
Programul național
- promovarea voluntariatului pe social media îm mod excesiv pentru influențarea publicului și mai ales în rândul tinerilor care își petrec majoritatea timpului online. De asemenea prin afișe și organizarea săptămânii voluntariatului;
- atragerea oamenilor către acțiunile de voluntariat asigurându-se în primul rând, condițiile necesare pentru desfășurarea muncii lor;
- voluntarii ar trebui să fie coordonați de persoae speciaizate în domeniul respectiv (ex voluntarii de la smurd de asistenți/doctori)
- responsabilul pentru a finața programele de voluntariat ar trebui să fie statul prin diferite instituții (ex primărie)
- o zi în plus de concediu pentru fiecare zi de voluntariat
(Timiș – 03 august 2022)